Cum recunoaștem o tulburare de învățare și când este necesară evaluarea psihologică

Irina Belbe – Psiholog Clinician

Mulți părinți ajung la cabinet cu o întrebare care îi macină de mult timp:
„Este doar o etapă sau este ceva mai mult?”

Dificultățile de învățare nu apar brusc și, de cele mai multe ori, nu sunt recunoscute imediat. Ele se manifestă treptat, iar copilul încearcă să se adapteze, adesea cu un efort mult mai mare decât este vizibil din exterior.

Primele semnale care merită atenție

Semnalele pot fi diferite de la un copil la altul, însă există câteva indicii frecvente care pot ridica semne de întrebare:

• dificultăți persistente în citit, scris sau matematică

• confuzii frecvente între litere, sunete sau cifre

• ritm de lucru mult mai lent față de colegi

• discrepanță între ce știe copilul oral și ce reușește să exprime în scris

• oboseală rapidă în timpul activităților școlare

• evitarea temelor sau a sarcinilor academice

Aceste semne nu apar izolat și nu se rezumă la o zi sau o săptămână.

„Știe, dar nu poate”

Un aspect esențial în tulburările de învățare este faptul că mulți copii înțeleg explicațiile, pot răspunde verbal corect, dar întâmpină dificultăți majore atunci când trebuie să aplice informația în scris sau în mod structurat.

Această discrepanță este adesea interpretată greșit ca lipsă de atenție, neimplicare sau comoditate, când, în realitate, copilul depune un efort considerabil.

Impactul emoțional asupra copilului

Pe măsură ce dificultățile persistă, pot apărea reacții emoționale importante:

• scăderea încrederii în sine

• frustrare și sentiment de neputință

• anxietate legată de școală

• retragere sau comportamente de evitare

Copilul poate ajunge să creadă că „nu este suficient de bun”, chiar dacă potențialul său intelectual este intact.

Când este necesară evaluarea psihologică

Evaluarea psihologică este recomandată atunci când:

• dificultățile persistă în timp, în ciuda exercițiului și sprijinului

• apar discrepanțe clare între inteligență și performanța școlară

• copilul manifestă stres emoțional legat de școală

• părinții sau cadrele didactice observă blocaje recurente

Evaluarea oferă claritate, nu etichete. Ea ajută la înțelegerea modului în care copilul învață și la identificarea ariilor care au nevoie de sprijin.

De ce este importantă intervenția timpurie

Cu cât dificultățile sunt recunoscute mai devreme, cu atât impactul lor asupra parcursului școlar și emoțional poate fi redus. Intervenția psihologică adaptată:

• susține dezvoltarea strategiilor de învățare

• reduce frustrarea și anxietatea

• ajută copilul să își recâștige încrederea

• sprijină familia în înțelegerea nevoilor reale ale copilului

Concluzie

Tulburările de învățare nu definesc copilul și nu îi limitează valoarea. Ele semnalează doar că modul în care învață este diferit și că are nevoie de sprijin adecvat.

Evaluarea și intervenția psihologică pot transforma confuzia și nesiguranța în claritate și direcție